1. Prolegomena
SUMAR:
Ce este teologia? Avem neoie de ea? Cine face teologie? Ce este teologia evanghelică? Care este obiectivul ei? Cum ne propunem să facem teolgie evanghelică?
Această secțiune introductivă, de obicei categorisită ca prolegomena la teologia sistematică, identifică teologia ca originând în experiența omului cu Dumnezeu. Deliberat sau nu, orice om face teologie, ca un efort să integreze experiența cu Dumnezeu în experiența vieții ca întreg. Specific creștinilor, spre deosebire de orice altă religie sau concepție despre lume și viață, este faptul că ei afirmă o experiență trinitară a lui Dumnezeu. Ei l-au trăit și îl trăiesc pe Dumnezeu ca Tată, în Isus Hrisots-Fiul, prin Duhul Sfânt. Teologia este un process the contextualizare/integrare a experienței cu Dumnezeul cel viu în contextul experienței vieții ca întreg, în toate dimensiunile ei. Dimensiunea intelectuală/academcă constituie obiectivul Teologiei Sistematice. Însă aceasta dimensiune nu se poate separa de toate celelalte. Teologii nu se pot distanța obiectiv de „obiectul” studiului lor (Dumnezeu). Adevărata teologie mijlocește trăirea cu Dumnezeu și trăirea cu semenii noștrii. Când teologhisim, de Dumnezeu ne apropiem cu uimire și suntem transformați în închinare, iar cu semenii (creștini sau necreștini) ne facem parteneri în aventura cunoașterii și a experienței vieții. Drumul pe care mergem este necunoscut și plin de surprize. în ultimă instanță, obiectivul teologhisirii noastre este mijlocirea relației trinitare a lui Dumnezeu cu întreaga creație.
CUPRINS: